The Man Who Laughs

The Man Who Laughs de Victor Hugo este o capodoperă filosofică, publicată în aprilie 1869, ce se desfășoară în Anglia, la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea. Romanul este cunoscut în special pentru figura mutilată a eroului său eponim, Gwynplaine, a cărui zâmbet permanent a inspirat profund atât literatura, cât și cinematografia. Hugo a conceput inițial această lucrare ca parte a unei trilogii politice, explorând teme precum aristocrația și monarhia, dar, pe parcurs, a îmbogățit narațiunea cu reflexii filosofice, istorice și poetice.

Inspirat de Journal de Barbier, Hugo reînvie scene de o intensitate emoțională profundă, precum mutilarea suferită de Gwynplaine, care reflectă brutalitatea societății. Scris în exil, între 1866 și 1868, The Man Who Laughs devine o meditație asupra puterii și aspirațiilor umane, un testament al geniului lui Hugo în explorarea condiției umane. Această lucrare nu este doar o poveste captivantă, ci și o invitație la reflecție asupra valorilor și normelor sociale ale vremii.